- Cele mai frumoase cuvinte ne vin in minte de-abia dupa ce le-am spus ,in graba, pe celelalte..
Si imi e dor sa-mi mai pui o data intrebarea ..sa-mi spui ce imi spuneai.. sa incerci sa ma convingi ca totul se poate schimba oricand..sa ma faci sa nu-mi pese de cei din jurul meu,de cei de care acum nu-mi pasa dar atunci facusem greseala sa imi pese ,.. mi-e dor de prostiile care le spuneam si tu ascultai ,ca n-aveai incotro..mi-e dor de spontaneitatile tale..de explicatiile complicate care le ascultam nestiind despre ce este vorba,dar erai tu cel care isi”tinea discursul”,restu erau detalii [anything you said makes a beautiful noise] .. mi-e dor de verdele in care ma pierdeam candva.. de teama de a-ti spune gresit ceva .. mi-e dor de criticile tale [le uram sincer ,dar erai TU ,iar pe tine nu te puteam ura..] ,mi-e dor de tot..
… si raman doar cu DORUL ,caci Tu ai plecat..puteam fi mai mult decat ”eu” si “tu”..puteam sterge cu radiera linia ce ne despartea..dar m-am gandit probabil prea tarziu ,iar linia s-a impregnat atat de bine in sufletul tau ,incat incercarea de a o sterge e zadarnica..
Mai bine regreti ce faci,decat ce nu faci ..caci altfel ajungi sa nu mai spui cuvintele frumoase care iti doresti sa le zici cuiva,dar iti e teama ca te va considera “o alta in palmares” si spui tot ce iti vine,mai putin esentialul.… caci altfel ajungi sa pierzi ce iti doreai de fapt cel mai mult.
Daca nu risti la timp pierzi ! ..iar eu se pare ca am pierdut deja ..
mai tii minte? e ca un joc … oricare ar fi el , nu conteaza. E simplu… incepe cu un” buna” ( o anume provocare) pe care, initial tie iti suna bine si o accepti . ( ii raspunzi “buna” adica “da”:) si mergi mai departe fara sa stii ce va urma. La inceput emotii , totul decurge cum trebuie … apoi se intind piesele pe tabla de joc si incepe : “ce faci” … tu ii raspunzi ca “bine” .. dar in sinea ta mai pierzi putin pentru ca te minti … si apoi pierzi si o piesa. (n-ai fost sincera) … conversatia continua si vorbiti numai prostii … te gandesti daca te testeaza si mai pierzi o piesa. Nu-ti pasa … si mergi mai departe (intr-un fel e bine ca nu ai cedat din prima) te ataca si tu te intrebi ce sa-i raspunzi … (oare e bine? ) ti-e teama sa risti cu ultima piesa … si nu-i raspunzi concret … si-ti spune inainte parca :” ai avut o sansa dar ai pierdut-o” .n-ai fi inteles acele (vorbe) reguli ale jocului ,sunt asa incurcate … nu vrei sa le ( il) descifrezi?
degeaba vrei sa descifrezi un jos daca adversarul/partenerul nu te ajuta..
[So lately, been wondering
Who will be there to take my place
..if i could..then i would..
And maybe, I'll find out
A way to make it back someday]
joc*
si app .. e mai mult decat perfect ce ai scris buz ..si tu stii asta ..mai bn decat oricine
pai de ce te-ar ajuta ?:P nu vezi ? asteapta sa vada pana unde poti ajunge (merge) dar tie iti e teama sa spui ” sah’mat” ( candva acel cuvant era reprezentat de alte 2 cuvinte sau 3
) si ati jucat si contra timp . apoi te-ntreaba :”ai obosit” ? …si te-ameteste cu atatea vorbe ( miscari pe tabla) iti fura mintile si le joaca dintr-o parte in alta. apoi iti spune frumos : “asteapta”. si tu astepti pentru ca nu te plictisesti.
Cum ai putea sa te plictisesti ..stiind ca la sfarsitul jocului ai sansa sa-ti recapeti toate piesele? ..sau doar sa iti pierzi ultimul pion ..
dar acea speranta te mentine in viata .. sau in visare ..:)
dupa iti iei la revedere si pleci . Esti trista? (te intreaba) …si nu-i raspunzi . i-ai hranit curiozitatea mult ca sa renunte si acuma . Din cand in cand te mai intreaba … sau iti spune neata/noapte buna.
Dar intrebarea este :poti s-o faci?
te prefaci ca uiti … nu nu ! nu cauta in amintiri.
poti sa o faci doar fiind foarte puternic..si calitatea asta nu ma caracterizeaza prea bine ..poate ar trebui sa inceapa sa ma defineasca..
daca ar fi atat de usor sa treci peste ceva care din “nimic” a devenit ” aproapte totul” ..
[ciudat..cum ceva infirm devine colosal
cum nimic se transforma in extraordinar.. " ]
ceva ciudat cum l-anceput era ceva micut si nesemnificativ … cum ajungi doar din putin sa vrei sa poti sa ai , sa detii mai mult. Acum ceva timp era doar o placere , acums e transforma in : “Doamne vreau , dar nu-mi mai cere ! … nu-mi cere sa renunt , ca deja am si facut-o , nu-mi cere sa neg totul , cand totul se rezuma doar la el . Si e putin?
Nimic… nimic nu e putin . A fost doar un cuvant __ de-acolo m’a purtat vrand ‘ nevrand asa, si am ajuns aici , acum.
“doamne vreau,dar nu-mi mai cere”
) asta m-a omoarat..
) :”> [nu-mi mai cere]
‘o cola ? ”
nu e nevoie de un discurs pentru a deveni ceva
e nevoie doar de el si persoana ta
omorat*
si de altfel…. cum poti sa-i spui cu zambetul pe buze … “yeeee” yeee” hai la mare ,ca e soare ..( glumeam ) nU! …
hai sa ne lasam dusi de val , sa experimentam greselile din nou … ce spui?:))
cum crezi ca e mai bine ?
candva un val a vrut sa ma ia ..dar eu m-am opus..temandu-ma ca el nu ma va duce intr-un loc frumos ..
candva ma temeam de locuri noi..iar acum sunt in cautarea lor..
in cautarea unor piese de dor…
ce mor
n-au rezistenta unor focuri aprinse cu umor …
hai sa ne-mbatam cu , constiinta urmelor lor,
sa-i vedem ce le mai poate inima lor scoate
hmm …..ce discutii filozofice pe aici…Daca imi este permis o sa intru si eu in aceasta conversatie de “oameni mari” …
Motto:”Schimbarea este singurul lucru neschimbator…”
Toate aceste subiecte mi-au amintit de un mare scriitor estonian al carui nume nu pot sa-l pronunt din respect fata de el,dar totusi o sa va impartasesc si voua un citat celebru care cred ca ar face cat o mie de cuvinte si o suta de imagini sau asa cum ar spune Schopenhauer :”Nimic nu te fereşte mai bine de plictiseală, care este flagelul vieţii omaneşti, decât bogăţia spirituală”…Dar revenind la acel citat al unui oarecare estonian despre piese,despre regi,despre adevar :”The knights jump, the kings orbit, the sun goes down, and every move is the truth. It’s like being revealed the Meaning of Life…”
Sper ca m-am ridicat la standardul acestei conversatii care a reusit sa trezeasca in mine acel spirit ludic care ma plaseaza intr-un univers cognitiv paralel cu aceasta realitate sumbra…Totul e asa de exhaustiv…
Si vreau sa-mi inchei aceasta mica interventie printr-un citat care inseamna multe pentru mine,un citat care ma ghideaza in aceast intuneric asa de negru ce poate fi asemanata cu labirintul legendarului Minotaur,un citat care ne releveaza conditia omului in raport cu tehnologia :”Asta la Vista !!!”…
The ENd.
ador motto’ul