Mi-e dor de tine si de noi
Mi-e dor de ce insemna amandoi
Mi-e dor de glasul ce ma trezea mereu
Mi-e dor de parfumul tau pe sacoul meu.
Stiu ca uneori paream nesigura si nepasatoare
Sau ca ochii mei nu te-au privit cu ardoare,
Dar mi-e dor de plimbarile nocturne de la inceput,
De cerul ce parea linistit si mut.
Mi-as dori sa te vad din nou venind aici
In orasul in care s-au format legaturi aparent mici,
In locurile care au ramas cu amintiri ucigatoare
Pe banca pe care ma sarutai cu inflacarare.
As vrea sa-ti vad ochii privindu-ma inca o data,
Dar nu ca acum , ci ca prima data,
As vrea sa ma mai alinti cum o faceai
Ca atunci cand iubire-mi cereai.
Acum par o oglinda sparta in mii de cioburi
Caci inima mea nu se regaseste in aceste locuri,
Mi-as dori sa refacem filmul nostru palpitant
Si sa redam culoare visului tentant.

Superba, Monica!
Sa nu incetezi vreodata sa-ti pierzi inocenta! Spor la scris poezii tot mai frumoase, pentru ca nu ai de unde sa stii ce-ti rezerva viata si cum ajungi sa publici un volum de poezii!
Succes>:D<
Cu drag,
A.D.
Multumeeesc Andreea >:D Te pup !