De-a lungul vietii, oamenii dau propriile definitii locului pe care il numesc “acasa”, in functie de nevoile fiecaruia si de caracterul pe care il au.
“Acasa” poate fi locul in care se afla parintii lor.
Poate fi pur si simplu orasul in care s-au nascut, desi s-au mutat de acolo acum cativa ani.
Poate fi locul in care si-au intalnit marea dragoste.
Sau locul in care au alaturi de ei animalul de companie preferat, chiar daca acesta nu este in orasul natal.
“Acasa” poate fi si un parc dintr-un oras adorat, de pe alt continent.
Sau o banca plina de amintiri cu prieteni, dragoste si multe zambete.
Poate este grupa de la facultatea la care invata, pentru ca acolo au “o familie numeroasa”, alaturi care au format legaturi deosebite si rezistente in timp.
“Acasa” poate fi chiar un blog pe care il au si unde isi mai pun din cand in cand sentimentele sub diferite forme.
Si o plaja la care vin sa isi linisteasca sufletul poate fi “acasa” pentru unii.
Am intalnit oameni care se simteau ca “acasa” atunci cand isi luau in brate cel mai bun prieten, indiferent in ce colt al lumii se aflau.
Si oameni care se simteau ca “acasa” atunci cand primeau flori deoarece mama ii obisnuise cu flori pe birou adesea.
“Acasa” e acel loc in care poti sa te intorci oricand, indiferent cat de mult te-ai schimbat de-a lungul anilor, pentru ca oricum “te va primi”.
Cred ca acasa poate fi oriunde, atata timp cat ai “acel ceva” care te face sa te simti implinit.